Cartea fețelor lui Marko Dinić: o mărturie puternică a vieții evreiești

Cartea fețelor lui Marko Dinić: o mărturie puternică a vieții evreiești

Astăzi este o zi foarte specială pentru autorul austriac Marko Dinic. Cu noul său roman „Cartea fețelor”, care se află pe lista lungă pentru premiul de carte german 2023, el a prezentat o lucrare impresionantă care abordează istoria complexă a evreilor din Serbia. Autorul, care s -a născut la Viena în 1988 și a crescut în Serbia, se întoarce pentru a doua publicație după „The Good Days” din 2019.

Narațiunea este atât extinsă, cât și profundă. Pe un total de 464 de pagini, Dinic descrie soarta comunității evreiești în timpul celui de -al doilea război mondial, în special perioada în care Serbia a fost ocupată de Wehrmacht german. În roman, anul 1942, o vară care a fost fatidică pentru populația evreiască, este evidențiată în special. În acea zi, Serbia a fost declarată „fără evrei”, marcând un moment de cotitură dramatic în istorie. Generalul evreu Raportează că un Haggadah valoros ascuns de mama lui Olga devine un simbol al conservării patrimoniului cultural.

Protagoniștii romanului

În centrul poveștii se află Isak Ras și mama sa Olga. După dispariția bruscă a lui Olga, Isak este luat de un cuplu anarhist, Rosa și Milan. În timpul căutării mamei sale și a propriei sale identități, Isak crește dincolo de el însuși. De remarcat este și personajul lui Mirko Dinic, un oficial și colaborator sârb, care acționează ca arhival-ticălos. Acest lucru merge mână în mână cu alte teme centrale, cum ar fi revizionismul istoric și amintirea capitolelor întunecate din trecut.

Structura narativă a romanului este specială: include opt capitole diferite din punct de vedere stilistic, care iau perspective diferite și iau cititorul într -o călătorie emoțională. Aici întâlnim nu numai soarta umană, ci și referințe literare care subliniază rădăcinile profunde ale lui Dinic în tradiția literară.

O bucată de istorie

Metaforic vorbind, acțiunea se schimbă nu numai din punct de vedere geografic, ci și temporal, înapoi la o epocă în care comunitatea evreiască din Serbia trebuia să ia o întorsătură dificilă. Istoria evreilor din Serbia datează din vremurile romane, dar a luat o transformare deosebit de tragică în contextul celui de -al doilea război mondial. Ca și din articolul de pe Wikipedia arată că din 82.500 de evrei din Iugoslavia, doar 14.000 au supraviețuit Holocaustului. Aceste fapte stau la baza fondului istoric pe care Dinic îl folosește în opera sa.

Cartea transmite evenimentele brutale și perspectivele diferite ale personajelor și este adesea denumită literatură de memorie. În ciuda faptului că complotul este dificil de accesat pe mai multe niveluri, rămâne o contribuție indispensabilă la procesarea istoriei. Într -o țară marcată de discriminare și persecuție, munca lui Dinic este mai mult decât o simplă carte - este o încercare de a păstra memoria și identitatea colectivă.

„Cartea fețelor” este publicată de Zsolnay și costă 28 de euro. Această lucrare nu este doar o descoperire literară, ci și un apel puternic pentru a reflecta asupra trecutului și impactul acesteia asupra prezentului. Este de sperat că Dinic va ajunge la mulți cititori cu romanul său și va aduce o contribuție importantă la discuțiile despre Holocaust și urmările sale.