Amintește jocul radio: Sinti și Roma au suprimat!

Amintește jocul radio: Sinti și Roma au suprimat!

Pe 2 octombrie 2025, putem aștepta cu nerăbdare un succes remarcabil în scena culturală: Play -ul de radio documentar „No Names, Nimeni”, produs de Deutschlandfunk Kultur, a câștigat renumitul premiu Robert Geisendörfer. Direcția a preluat Franziska Stuhr, în timp ce The Creative Feather provine de la Annette Kufner, care și -a făcut un nume pentru ea ca redactor și artist independent. În lucrarea ei, Kufner luminează persecuția lui Sinti și Roma în perioada nazistă și dă povești reprimate.

Radio Play, care a fost difuzat pentru prima dată la 10 martie 2024 și este acum disponibil, abordează represiunea sistematică care a început să măsoare corpurile și listele de liste de lideri. Acesta descrie un eveniment real dintr -un loc în care Sinti trăiește de peste 200 de ani. Ceea ce s -a întâmplat în trecut nu pierde în importanță: familiile întregi au dispărut de la Cartierul de Nord în 1943. Din 139 de persoane s -au întors doar 11, iar cei responsabili s -au distanțat de acțiunile lor după război. Această realitate crudă reflectă o lungă istorie a discriminării care a trebuit să îndure Sinti și Roma în Germania de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca [istoric-lexikon-bayerns.de] (https://www.historisches-listisches-lexikon-bayerns.de/lexikon/verfolgung_der_sinti_im_național socialism).

Un capitol întunecat al istoriei

Persecuția lui Sinti și Roma își are rădăcinile în secole -prejudecăți. Încă din secolul al XVIII -lea, au fost dezvoltate motive rasiste pentru a discredita populația marginalizată. Din 1938 au fost perturbați în mod sistematic și deportați în lagărele de concentrare, cu 200.000 până la 500.000 Sinti și Roma fiind uciși până la sfârșitul războiului. Această înregistrare tristă amintește de structurile de rasism încă existente: Sinti nu a primit niciodată suficientă protecție legală ca sub -grup, care s -a găsit în Europa Centrală încă din secolul al XV -lea.

Retragerea bazei fundamentale, sterilizarea obligatorie și ghettoizarea sunt doar câteva dintre brutalitățile asociate cu stăpânirea nazistă. Printre altele, „țiganul” din legile Nuremberg a fost clasificat drept „rasa străină” în 1935. Politica fatidică a acestui timp a fost rezultatul deceniilor de excludere, care a culminat cu Holocaustul.

Munca memorială și educațională

Memoria acestor crime este deosebit de dureroasă pentru mulți descendenți astăzi. Mulți se ferește să se întoarcă la evenimentele insuportabile de frica stigmatizării. Chiar și o piatră memorială din 2002, care se presupune că comemorează victima, nu conține niciun nume - un alt semn de frică și tăcere. Odată cu jocul de radio documentar de Kufner, nu numai istoria este creată, ci și un spațiu pentru reflecție, cum ar fi [Antziganism Research.de] (https://www.antzitivanismforschung.de/ausrenzung-verglung-d- și-și-roma-waehrend-der-ns --1945/) ilustrează faptul că se ocupă cu discriminația SINTI și ROMA.

Într -o serie de articole, se discută cât de importantă este o educație politică critică și faptică pentru a nu fi uitate de infracțiuni. Provocările din ultimii ani ne -au învățat cât de relevant este subiectul discriminării în societatea noastră.

În rezumat, documentarul radio redă „No Names, nimeni” nu numai că arată capitolele întunecate din istoria noastră, dar cere să lupte activ împotriva formelor actuale de discriminare. Odată cu munca lor, Annette Kufner și Franziska Stuhr aduc o contribuție valoroasă la cultura memoriei și pentru a clarifica persecuția lui Sinti și Roma.