Discuție privind schimbările climatice: șeful de la Salzburg AG solicită noi abordări!

Discuție privind schimbările climatice: șeful de la Salzburg AG solicită noi abordări!

Schimbările climatice rămân un subiect fierbinte în discuție, nu doar în politică, ci și în economie. Michael Baminger, șeful Salzburg AG, se exprimă clar când vine vorba de provocările schimbărilor climatice. În cele mai recente declarații ale sale, el descrie îndoielile cu privire la schimbările climatice provocate de om ca parte a pluralității de opinii. Cu toate acestea, Baminger consideră că dovezile științifice care susțin această schimbare sunt clare și subliniază importanța discuțiilor deschise despre cele mai bune măsuri de combatere a acestei crize. „Trebuie să discutăm ce putem face”, spune el, ceea ce pune bazele conversațiilor importante din industria energetică.

Transformarea energiei, pe care Baminger o consideră încă necesară, joacă un rol esențial. El precizează că toți cei trei poli ai industriei energetice - aspecte ecologice, economice și tehnice - trebuie să fie incluși în dezbatere. „În ultimii ani ne-am concentrat adesea doar pe ecologie, ceea ce a dus la un dezechilibru”, notează el. În schimb, este vorba despre a discuta deschis obiectivele conflictuale dintre aceste domenii. „Dar asta nu înseamnă că ar trebui să renunțăm la tranziția energetică”, a continuat Baminger.

Protecția climei în armonie cu justiția socială

Fără prea mult timp, legarea luminii de la capătul tunelului cu perspectiva justiției sociale este esențială. Protecția climei are șanse de succes doar dacă este în concordanță cu justiția socială. În Germania, aproximativ 69% dintre oameni susțin tranziția energetică, dar preocupările legate de justiție sunt omniprezente. Distribuția beneficiilor și costurilor în cadrul societății este o problemă sensibilă. Probleme precum dezechilibrul dintre cei cu venituri mari și cei cu venituri mici sau dintre populația urbană și cea rurală sunt pe masă. Fundația Bertelsmann raportat.

Studiul mai arată că doar 20 la sută dintre cei chestionați percep implementarea transformării ca fiind corectă. Este de remarcat faptul că 55 la sută dintre oamenii din Germania sunt îngrijorați de coeziunea socială. Dacă aceste preocupări sunt sinonime cu o respingere a măsurilor de protecție a climei, rămâne îndoielnic, după cum notează în mod adecvat economistul Sara Holzmann.

Dimensiunile justiției climatice

O privire asupra dimensiunilor internaționale ale problemei arată clar că justiția climatică trebuie privită nu numai la nivel local, ci și global. Schimbările climatice sporesc semnificativ inegalitățile sociale existente. În timp ce țările bogate precum Germania produc cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră din nordul global, cele mai sărace țări au contribuit cel mai puțin la criză. De asemenea, este interesant de observat că cei mai bogati zece la sută din populația Europei provoacă la fel de multe emisii ca și cei mai săraci 50 la sută la un loc. Agenția Federală pentru Educație Civică execută.

Acest lucru duce la realizarea că schimbările climatice reprezintă nu numai o criză ecologică, ci și o criză de justiție socială. Accesul la resurse și tehnologii influențează puternic capacitatea de adaptare la schimbările climatice. Un sistem economic global nedrept contribuie la exacerbarea acestei probleme. Cererea pentru o „tranziție justă”, o distribuție echitabilă a poverii măsurilor de protecție a climei, este mai relevantă ca niciodată.

Pe scurt, se poate spune că complexitatea subiectului devine din ce în ce mai conștient de public și este nevoie de o discuție sporită a întrebărilor menționate. Un lucru este clar: pentru a limita încălzirea globală la maximum 1,5 grade, trebuie să lucrăm împreună pentru un sistem corect și ecologic.